In cuvintele pline de intelepciune ale unui spectator din popor, l-am vazut intr-o sala Luceafarul aproape plina si imi place sa trag cu urechea la ce zic altii: cam pa saracie, ashea. Subscriu.
Trei interioare si acelea cam inghesuite plus o colorizare care nu-i da aer. Poveste (doar) pretext pentru un set de intalniri suprapuse care sunt mulse comic, sa-i dam Cezarului…, la maxim vreme de aproape 80 de minute. Deschid o paranteza: asta e o buba a noului val comercial romanesc: e subtire la spus povesti si are fobie de emotie, in schimb e disperat, cu orice pret, sa-si cracaneze publicul de ras. Inchis paranteza.
Pe actorie mi-a placut Cosmin Nedelcu, il cumpar ca durul sensibil, honestly m-as fi topit dupa un Tati, part time cu el, dar nu mi-a placut Adrian Nicolae, mi se pare ca forteaza mai mereu. Madalina Craiu este foarte bine, in schimb Vicky Raileanu nu-i Maria Popistasu, daca ati vazut Taximetristi stiti ce zic… Omniprezentul Serban Pavlu e dus intr-o zona tembela cumva reconfortanta, am prins si poanta meta cu Nunti, botezuri si… L-am remarcat si pe Carol Ionescu, se scoate foarte bine cu cele cateva moace de inocent.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu