duminică, 19 februarie 2023

Maestrul de Christopher Clarey

 

      O biografie hipnotizanta care m-a facut sa caut meciurile lui Federer pe youtube. Da, da, se gaseste acolo duelul cu Safin de la Melbourne integral. 

      Abordarea lui Clarey, care si-a gandit cartea ca un turneu in care fiecare capitol inseamna o noua locatie si istoria lui Federer cu acea locatie, este captivanta. Scriitura te face sa vezi punctele si oamenii. Iar portretele sunt mereu bine echilibrate. O carte ireprosabila chiar si pentru mine, un consumator de tenis ocazional si nu neaparat un mare fan al elvetianului. Desi recunosc ca pe final de cariera mi-a devenit din ce in ce mai drag.


      Maestrul, Christopher Clarey, Pilot Books, 2021


SHARE:

sâmbătă, 18 februarie 2023

3 x crowd pleasere frantuzesti remixate US


      Le Diner de cons a devenit Dinner for Schmucks.






                  Intouchables a devenit The Upside.

              


La famille Belier a devenit CODA.





SHARE:

vineri, 17 februarie 2023

The Swimmers

 

     Am citit recent ca Sara Mardini risca o pedeapsa de multi ani dupa gratii in Grecia unde a ajutat (autoritatile elene folosesc alte verbe) refugiatii sa traverseze marea. La fel cum o facuse si ea cu ani in urma alaturi de sora ei, Yusra Mardini. Le cunoasteam povestea din articolele din preajma Olimpiadei de la Rio, dar intre timp a aparut The Swimmers.

     Filmul bifeaza toate momentele cheie din calatoria  surorilor Mardini. Plecarea din Siria unde razboiul devenea o realitate, traversarea catre Lesbos si incredibilul efort de a inota pe langa barca, ruta prin Balcani, sosirea in Germania si drumul fiecareia dintre surori: Sara inapoi catre Lesbos pentru a-i ajuta pe cei ca ele, Yusra catre Rio unde a reprezentat echipa olimpica a refugiatilor si a castigat o serie de 100m fluture.

     E cel mai important ca povestea lor a ajuns sa fie ecranizata pentru ca asa va ajunge la milioane de oameni. Unora le va da speranta, altora le va deschide un pic mintea. Dar la nivel de executie eu i-am gasit destule lipsuri. Mi s-a parut prea glitzy & shiny (probabil tocmai in logica de a face filmul cat mai accesibil…) si prea putin focusat (parca se incurca in cate are de bifat). 


SHARE:

miercuri, 15 februarie 2023

Im Westen nichts Neues

 

     Am preferat titlul original, in germana, pentru ca mi se pare important de stiut originea filmului, dar toti il stim drept All Quiet on the Western Front. In vremurile pe care le traim, acest film anti razboi pica cat se poate de paradoxal. Parca n-ai vrea sa-l vezi, dar stii ca e important sa o faci.

     De la spalatul pe creier nationalist de acasa si pana la realitatile hidoase din prima linie a frontului e un drum foarte scurt. Socul nu poate fi absorbit direct, e nevoie de altcineva care sa te restarteze oferindu-ti manualul de utilizare al noii lumi. Unde scrie mare de tot, pe prima pagina: orice si oricate ai face, totul tine de noroc. 

     Am gasit executia filmului foarte buna all around minus niste timpi morti in care insa am putut sa rumeg un pic lucrurile. Se gaseste pe Netflix.


     

SHARE:

marți, 14 februarie 2023

Clarkson’s Farm

 

     Nu-mi place Jeremy Clarkson in general si nu-mi place nici aici. Macar in Top Gear aveam perspective diferite si il gaseam mai usor de indurat. Aici e… doar el. Pe de alta parte lumea unei ferme, cum se intampla lucrurile si oamenii de pe langa ea, mi s-a parut irezistibila. Stiu ca e mult fard in spatele oricarui produs de tip reality, dar chiar si asa experienta mi-a adus cumva a Doc Martin. Daca aveti vreodata mult timp la dispozitie si vreti sa va curatati creierul, se gaseste pe Amazon Prime. 



SHARE:

joi, 9 februarie 2023

NBA: trade deadline februarie 2023

 

     Nets blow it up! In sfarsit! Trebuia sa fie un dream team, dar tot ce au reusit a fost sa castige o serie de playoff in trei ani. Execrabil. Harden a fost primul care a roit-o mai demult, acum a venit randul lui Kyrie trimis la Mavericks si lui KD trimis la Suns. La schimb n-a venit mare lucru: Dinwiddie, Finney-Smith si Bridges, probabil cel mai rasarit nume. Plus multe pick-uri. Aia e, cand dai cu mucii in fasole asa tare, vine si nota de plata. Nets nu vor conta ani buni de acum incolo, dar poate cu o echipa fara nume mari vor prinde totusi playoff-ul. Ceea ce e tot ce au putut si cu numele mari.

     Nu am inteles nimic din ce gandeste Cuban pentru Mavericks. Kyrie e un tip dificil si e ball dominant. Ceea ce nu pare deloc o solutie buna cand vrei sa construiesti in jurul lui Doncic. Probabil ca nu-l va resemna pentru la anul… si Mavericks au facut rost de cap size.

     Durant la Suns e insa o chestie tare interesanta. CP3 stie sa distribuie, iar cu KD gura principala de tun, Booker isi va gasi usor spatiu si timp ca shooter. Iar Ayton e un centru foarte bun. Pe hartie suna foarte bine. Suns au renuntat la adancimea echipei lor. Bridges, Cam Johnson si Crowder. O sa vedem cat va conta asta.

     Lakers pack Russell Westbrook! Un deal in trei cu Wolves si Jazz in urma caruia D’Angelo Russell se intoarce in L.A. O mutare foarte, foarte buna pentru Lakers. Chiar ieri scriam ca nu vor prinde playoff-ul, dar dupa aceasta mutare… mai vedem.



SHARE:

miercuri, 8 februarie 2023

LeBron James: cel mai bun marcator din istoria NBA


     Astazi, cu noaptea-n cap, am privit o parte de istorie a baschetului scrisa in direct. LeBron James avea nevoie de 36 de puncte ca sa bata recordul lui Kareem Abdul-Jabbar si cu un minut si cateva secunde inainte de incheierea sfertului trei, cu un fadeaway jumper, a facut-o. Un record care statea in picioare din 1984 si despre care multi credeau ca va ramane asa pentru totdeauna.

     Sezonul celor de la Lakers e salvat. Nu vor prinde playoff-ul, dar va fi anul in care un Laker ia coroana de cel mai bun marcator din istorie de la un alt Laker. Pentru LBJ e inca un argument, si inca unul forte, ca el este GOAT in baschet. Longevitatea lui si forma sportiva in care se prezinta la 38 de ani sunt pur si simplu fara egal. 



SHARE:

duminică, 5 februarie 2023

Torre, focaccia i Tyrr

 

     Cea mai recenta vacanta ratata a fost dureroasa. Aveam bilete de Serenissima in decembrie, dar niste muci ai Marei care au virat in otita ne-au tinut pe loc. Din scurt, pentru ca tot la ea a aparut o vineri libera de la scoala, ne-am orientat catre un weekend la Pisa. Consolare tot in regim italian deci. 


     Ryanair-ul primeste iarasi un thumb up, s-a miscat punctual si frumos. Aeroportul din Pisa e la 10 minute de centru, chestie numai buna cand aterizezi dupa opt seara. Vremea a fost si ea de treaba, oferindu-ne o fereastra fara niciun strop de ploaie, fara vant, iar in termometru intre 6 si 14 Celsius. 


     Pentru Mara atractia numarul 1 a fost Turnul Inclinat. L-am inconjurat, l-am urcat simtind cum ne trage cand intr-o parte, cand in alta, l-am pozat si pe zi, si pe noapte. Am bifat si Catedrala din Piazza dei Miracoli, un soi de doua catedrale puse una peste alta dupa mintea mea, precursor al bigger is better-ului, am prins un miting al catorva iranieni care protestau impotriva regimului de acasa… 


     Am traversat orasul vechi de sus in jos si de la dreapta la stanga cum te uiti pe harta. Pisa e un oras pe care il vezi lejer la pas. Am pozat pietele aratoase, vicolo-urile intime si detaliile alea marunte care fac Italia 100% instagramabila. Am mancat o focaccia divina, paste fresca la fel de la we love pasta (am postat despre asta aici). In schimb gelato… o dezamagire. Rufus, recomandat de Silvie, inchis. De’ Coltelli, inchis. Bottega del gelato, ok, in sfarsit ceva deschis, dar putine gusturi in oferta si nimic sa ne dea pe spate. Adevarul e ca astazi Bucurestiul e peste Pisa in materie de gelato! Ne-am repliat rapid si cu succes pe alte deserturi reusite: cannolo si cantucini, favoritele mele.






     A doua zi Mara a ales sa mergem la Marina di Pisa. Cealalta optiune era Lucca. Dar marea, indiferent de sezon, bate tot pentru ea. Asadar, luat autobuzul 10 care ne-a dus paralel cu Arno-ul si trecand pe langa sutele de barci trase pe uscat pana la Tireniana. Spalat creierii in zgomot de valuri si nuante de albastru. Vazut o bunicuta hranind pescarusii, cateva pisici umbland haihui si multi caini plimbati de stapani. De stiut ca Pisa cu totul e un oras very dog friendly. 


     Am ajuns si la muralul Tutto mondo semnat Keith Haring, nu am scapat fara achizitia unui suvenir snow globe cu Turnul din Pisa inauntru, am pus o vedere pentru Tudor, Roxana si Stefan, ne-am luat la revedere de la via Santa Maria care ne-a fost gazda buna minus masina care face curatenie in fiecare dimineata la sapte, inclusiv duminica, si ne-am intors in S4… unde traim, muncim si iubim.



SHARE:

sâmbătă, 4 februarie 2023

Preview la Pisa, 2023: we love pasta

 

     Astazi, in vacanta la Pisa, am gasit locul acela unde poti sa mananci simplu si autentic, rapid si traditional. Ii spune (cam international) we love pasta, e fix intr-un capat/colt al zonei turistice, serveste o duzina de feluri de paste, iar gatitul incepe la 11 si se termina la 15. Si totul se intampla in fata ta. Plin de italieni tineri, semn ca am servit o masa fix ca localnicii.



SHARE:

sâmbătă, 28 ianuarie 2023

Guillermo del Toro’s Pinocchio


     De cand am auzit ca del Toro face un Pinocchio am fost hyped. Mi s-a parut potrivirea perfecta. Si asa a fost.

     Sunt doua puncte forte: povestea, de care te lipesti emotional imediat, si vizualul, nu m-am uitat la making of, urmeaza, dar zau ca e reconfortant sa vezi si altceva decat cgi… Plus niste voci foarte bune, pe care le recunosti si care parca sunt fix de acolo. 

     Se gaseste pe Netflix si e nominalizat la Oscar unde sunt semne clare ca e favorit.



SHARE:

miercuri, 25 ianuarie 2023

Taximetristi


     Mi-am pus treningul frumos si m-am prezentat in mall de ziua Unirii Mici. Combinatia perfecta, mi-am zis.


     Lume multa in mall, lume multa la film in mall (doar 17ron un 2d la Cinema City), lume multa la Taximetristi (80% acoperire ochiometric). La iesire lumea multumita si nu prea. Citez din memoria-mi infailibila: “3 minute de injuraturi pentru o gluma, …mai bine a fost la Teambuilding” contrata de “hai, bai, ca asa vorbesc taximetristii” contrata de  “la fel si corporatistii”.

     Pentru mine Taximetristi a functionat. E si ceva balast cu niscaiva nume si fetze care sa fie puse pe afis ca sa vanda (Vasluianu, Barladeanu) si care nu conteaza in povestile celor doi protagonisti. Dar sunt si doi protagonisti de care m-am lipit si cu care am stat. Am ras, dar e si rasu-plansu’ si rasu-ganditu’ acolo. Am mirosit finalul destul de bine, ceea ce nu e bine. 




     







SHARE:

luni, 23 ianuarie 2023

Fauda: sezonul 4

 

    Binging ca la carte. Concluzia: Fauda la a patra iteratie se tine foarte, foarte bine. Ending shot of the season:

     Parca cel mai plin sezon de pana acum: rapirea lui Ayub sprijina aproape toate episoadele, vedem o incursiune prin Molenbeek unde regulile europene nu se potrivesc cu stilul lui Doron si tot el se infiltreaza in Liban. Parca si cel mai putin nuantat sezon de pana acum. Albul e alb, negrul e negru, griul cam lipseste. 


SHARE:

joi, 19 ianuarie 2023

Box office Romania: cateva recorduri si o alta epoca

 

     Teambuilding a depasit 1 milion de bilete vandute in cinematografe. Record absolut post ‘89. Nu se comenteaza, se baga la cap.

     Romina VTM a avut cel mai bun debut din istorie pentru un romanesc la box office: 232k intrari (deci peste Teambuilding care strangea 196k in lansare). Dar si o cadere masiva la a doua saptamana in cinematografe, cand a mai adunat 60k. E clar ca se va opri mult mai jos ca total. Word of mouth-ul a fost rau tare, ramane insa in picioare capacitatea producatorului/distribuitorului de a aduce un volum urias in lansare.

     Urmeaza alte doua romanesti cu potential comercial: Taximetristi (Bogdan Theodor Olteanu) si Ramon (Jesus del Cerro). 

     Daca adaugam in peisaj Mirciulica si Capra cu trei iezi, alte doua titluri care au performat excelent, putem spune ca am intrat in alta epoca a box office-ului local. Au mai fost floricele, dar niciodata primavara.

SHARE:

marți, 17 ianuarie 2023

Piata Sf. Gheorghe

 





7:53 a.m, 16 ianuarie 2023


SHARE:

luni, 16 ianuarie 2023

Glass Onion

 

     Netflix a platit in primavara lui 2021 vo’ 450m dolari pentru drepturile a doua filme care sa continue Knives Out. Primul e acest Glass Onion. 


     Doldora de nume atractive in cast. Background opulent de insula greceasca. Trimiteri de toate felurile… politice, economice, culturale, inclusiv pandemice. Aceeasi idee ca bogatii sunt naspa. Plus cateva twisturi ok. Dar… filmul nu se leaga ca lumea. Mixul personajelor nu devine nicaieri credibil, mambo jambo-urile lui Miles Bron miros a fals de sus pana jos, ascultatul “pe la usi” e rusinos pentru nivelul asta. Rezultatul: interes minim din partea mea.






SHARE:

sâmbătă, 14 ianuarie 2023

The Menu

 

     Reteta cumva la moda de pedepsire a unor elite bogate, dar cumva putrede, e pusa in scena in cazul lui The Menu intr-un univers culinar si servita cu un mix pe gustul meu de replici savuroase si momente horror. 

-

     Am ramas in cap cu Tyler, cel mai ofertant personaj de departe. Inocenta aparenta de la startul filmului e inlocuita treptat si ca privitor te incearca un amestec de soc si sila. Bogatii au viciile lor, bine cunoscute si asteptate, dar Tyler… e altceva. E reprezentantul lumii care aspira la lumea aceea, e unul dintre noi. Iar aceasta aspiratie l-a corupt pe dedesubt intr-un mod infiorator.



     The Menu se gaseste pe Disney+.

SHARE:

joi, 12 ianuarie 2023

James Norbury: Big Panda and Tiny Dragon

 

    ChatGPT incepe sa-i ia painea de la gura lui Google si nu numai. La proiectiile Romina VTM se danseaza din buric si nu numai. Cele doua propozitii de mai sus sunt adevarate si, mai mult decat atat, fac parte din acelasi spatiu si timp. Refugiul meu mental in aceste zile in fata extremelor inconjuratoare a fost aceasta simpatica si profunda carte inspirata din invataturile budiste si zen. Despre natura si despre celalalt. Despre acum si despre asteptari. Despre a o lua de la capat si a lasa deoparte. 



     Big Panda and Tiny Dragon, James Norbury, Penguin Random House UK, 2021
SHARE:

luni, 9 ianuarie 2023

Timmy Failure: Mistakes Were Made

 

      L-a ochit Mara pe Disney+, iar trailerul ne-a convins sa-l vedem in familie. 



      Vad o gramada de filme pentru copii despre care nu scriu pe blog, dar Timmy Failure: Mistakes Were Made e clar din alta liga. Scriitura e inteligenta de la un capat la altul, miezul emotional profund, iar finalul l-am gasit surprinzator. Efectele cu ursul, editarea - si ele brici. Iar de pustiul din rolul principal, Winston Fegley, vom mai auzi sigur. E drept ca bugetul a fost ultrageneros, 42 de milioane de dolari (!!!), dar a iesit ce trebuie. 



SHARE:

sâmbătă, 7 ianuarie 2023

Marjan Kamali: Libraria din Teheran

 

     Una din surprizele de Craciun a fost ca Mara ne-a facut cadou, noua - parintilor ei, o carte. A fost cu colegii ei de clasa la Carturesti si fiecare a ales o carte pentru parinti. A tinut secret lucrul asta pana la petrecerea de Craciun atunci cand am primit Libraria din Teheran de Marjan Kamali plus o felicitare cu mesajul:


     Romanul a primit deci prioritate zero si s-a dovedit o lectura lejera. E o poveste cu elemente autobiografice care se intinde pe durata a saizeci si ceva de ani. Incepe in Teheranul anilor ‘50 si se termina pe Coasta de Est a Statelor Unite. Si e cu de toate: traditii gastronomice persane, miscari sociale si politice care privite intr-un arc de timp atat de larg nu fac decat sa-si dovedeasca absurdul, secrete de familie care amprenteaza nefast destinele generatiilor viitoare si mai ales... dragoste. O dragoste imensa si neimplinita pentru prea multa vreme. Nu ma mir ca HBO a achizitionat drepturile.



     Libraria din Teheran, Marjan Kamali, Editura Univers, 2002


SHARE:

duminică, 1 ianuarie 2023

Adina Rosetti: Intaiul meu cuvant de pionier

 

     Mara a dat peste ea, sigilata si pierduta prin raftul unde tinem board games-urile. Asa ca ne-am inceput anul citind-o impreuna. Cu cateva paranteze facute de mine ca sa inteleaga un pic universul de dinainte de ‘89. Pentru care fi-mea are surprinzator de multa rabdare, lucru pe care il observasem deja de la Plictisitoare vacanta de vara a fratilor Ratoi, alta lectura cu care ne-am delectat impreuna mai demult si pe care eu am botezat-o Amintirile din copilarie ale anilor ‘80, atat de grozava mi s-a parut. 

    Povestea zilei depunerii juramantului de pionier e ocazia pentru incursiunea Adinei Rosetti in universul Bucurestiului la finalul anilor ‘80 si vine acompaniata de ilustratiile lui Dan Ungureanu. Comparatia cu Epoca mea de aur a lui Daniel Horia a fost inevitabila pentru mine. Sunt povesti ale acelorasi vremuri si locuri, scrise cumva din aceeasi perspectiva, cea a copilului, si cu acelasi gand: sa se pastreze o memorie a lor. Nu mi-a displacut Intaiul meu cuvant de pionier, dar Epoca mea de aur mi-a placut mult, mult mai mult. In Intaiul... perspectiva copilului nu e asumata pana la capat, simti ca uneori gandeste, vorbeste sau vrea sa dea sens adultul din spate, iar ilustratiile absolut ok, sunt si ele asumate intr-o cheie terna, un soi de nostalgie saracacioasa care tine tot de perceptia ulterioara, cea a adultului si de comparatia atunci v. acum. 




     Intaiul meu cuvant de pionier, Adina Rosetti, editura Arthur

SHARE:
© Becerescu.ro. All rights reserved.
Blogger Template Designed by pipdig