Vocea ei inconfundabila si stilul ei necizelat, Asif Kapadia care a facut cu Senna o treaba de exceptie m-au facut sa am asteptari cat casa de la Amy. Onorate 100%.
Lucrat destept. Fara sa foloseasca un narator per se, liniar cronologic, dar construit din mai multe perspective, uneori chiar in opozitie si cu o insertie cool a punctului de vedere al lui Amy insasi via versurile cantecelor ei. Filmari personale la greu, selectate si potrivite astfel incat sa aseze un tablou psihologic care sa-ti permita sa faci la final conexiuni complete.
Cele cateva momente cu Tony Bennett spun totul despre cat de naturala a ramas pana-n ultima ei zi.
Niciun comentariu
Trimiteți un comentariu