luni, 1 februarie 2016

Barcelona in 3 si cu muci

 

     Acum trei ani Mara era in burtica, iar noi ne anulam un weekend prelungit la Barcelona din cauza unei raceli zdravene pe care Mishu n-avea voie sa o trateze altfel decat cu ceai. Acum, cu Mara pe picioarele ei, am ajuns toti trei la Barcelona si, sa nu-ti vina sa crezi, am racit fiecare in parte. Cu muci! 

     No fun pentru un adult - sa iesi afara la 17 grade, in soare, dar sa stai zgribulit si fara chef. Si mai no fun pentru o pitica care nu poate sa doarma din cauza nasului infundat. Si care a doua zi maraie la orice pentru ca e obosita dinainte sa inceapa ziua. Cum se vede Barcelona in astfel de conditii? 

     In primul rand renunti sa iei metroul, sa schimbi metroul si sa mergi in Guell. Doar dus-intorsul asta ar fi prea costisitor energetic. Te multumesti cu Parc de la Ciutadella aflat la cinci minute de mers pe jos de unde stai si unde gasesti un roman care face baloane de sapun uriase spre deliciul copiilor care le alearga in toate directiile, un saxofonist care doar reacomodandu-se cu instrumentul ii face pe toti sa intoarca capul spre banca lui, alergatori slim fit si porumbei grasi - n-as stii sa zic care sunt mai multi - si un British bulldog cu respiratie zgomotoasa care face cate un strop de pipi numarand cu precizie fiecare 50 de metri de la ultimul palmier care i-a iesit in cale. 

     Urmeaza gradina zoologica. Varful nostru - pasaretul numeros, de la pauni la flamingo. Altfel te apuca lehamitea pentru ca e prea putin spatiu pentru animale. Punct culminant in cazul tigrului bengalez. O superbitate ce batatorea 10 metri la stanga, pufnea, batatorea 10 metri la dreapta, pufnea. Si repeat. Mara, trebuie sa vezi niste documentare cu mine, locurile astea sunt nedrepte pentru majoritatea speciilor. 

     Tot la o distanta buna de mers pe jos de noi... acvariul. Marei ii plac pinguinii, mie pisicile de mare, lui Mishu pestii tropicali viu colorati. Sau cel putin asta e concluzia la care a ajuns si pe care o tot repeta de atunci Mara. Au si un loc de joaca prietenos, cu submarin inclus, asa ca declaram acvariul bun de vizitat in trei. 

     Stam pe banca, ne uitam la yacht-urile din port si scoatem mucii cu pompita. Offf! Pentru ca stam in El Born ni se tot repeta de catre diversi localnici sa avem grija de portofel. Pai noi suntem de acolo de unde vin si astia care fura portofele, stim mersul! Adevarul e ca la fiecare colt de biserica - Mara le-a pus eticheta de castelul Sofiei - e cel putin un cersetor din patria muma. Am vazut si schemele cu donatii de bani pentru cauze nobile, mimatul unor handicapuri si altele. 

     Pentru ca nu ne-a fost asa bine si pentru ca ne-a fost teama de zborul de intoarcere in contextul muci+urechi+presiune am mers si la un spital de copii. Sant Joan de Deus. Pe 26 decembrie la ora 18:00 sa fi fost vreo 40 de pitici cu parintii asteptandu-si randul. Imagine ingrozitoare si neasteptata, dar vedeti, pare-se ca resursele statului sunt subtiri peste tot. Ce a fost ok - oameni lucreaza cu proceduri. Am ajuns, ne-am inscris, am primit un bon. In 5 minute am fost chemati la triaj. O asistenta ne-a intrebat ce si cum, a facut o examinare sumara. La orl o sa stati, durata de asteptare 5 ore si jumatate. ???!!!! No way, Jose, ne intoarcem la baza. Dar nema taxiuri care sa te ia din acest loc... Si uite asa, pentru prima oara in viata ei, little miss a luat un autobuz in Spania care ne-a lasat in Placa Catalunya, intr-un moment numai bun pentru fantani arteziene in jocuri de lumini si sunete.


SHARE:
© Becerescu.ro. All rights reserved.
Blogger Template Designed by pipdig