De multe ori ma raportez la filme in sistemul "m-a tinut" sau "nu m-a tinut". Si Oameni de treaba a lui Paul Negoescu m-a tinut.
E un film cumva intre lumi. Nici comercial, nici doar "pa pretentii". Are un miez dur despre realitatile romanesti - despre cum ne adaptam la hotie si cum ii suntem partasi fiecare in felul nostru. Dar invelisul este cat se poate de comestibil, poate e exagerat spus comedie, dar pe acolo. Iulian Postelnicu in rolul principal al lui Ilie, politistul satului, e jos palaria. Vine cu un amestec de candoare si inadaptare care ti-l face placut pe cel pe care, din chiar prima secventa a filmului, il vezi protejand infractorii. Pentru mine au fost cateva bube pe poveste. N-as fi lasat momentul in care primarul isi recunoaste fapta in fata lui Ilie, inteleg ca defineste cat de putred e sistemul, dar eu ca spectator m-am detensionat complet afland ce s-a intamplat asa de devreme in film. Si n-as fi pomenit nimic despre trecutul lui de politist la oras decat dupa sau cumva chiar in timpul finalului pentru ca imi seteaza mult prea clar si devreme asteptarile pentru acesta.
Nicicand n-am intalnit o asa toamna ca cea din acest final de octombrie. Absolut intamplator si parca magic.
Drum de doua ore din Bucuresti, Pitesti, Domnesti si urcat apoi spre Manastirea Corbii de Piatra (loc pe care l-am mai vazut in 2009 si despre care am scris atunci aici). Stat la una din cele doua casute din Livada Bunicului. Casoaie, mai degraba. Bonus: balansoar, semineu, pridvor generos. Vinul rosu il adusesem, premonitoriu, de acasa.
Dimineata ieseam cu Mara prin gradina. Ea culegea flori, eu mere. Garden-to-table de manual. Codisoara si Ionel ne insoteau si-si cereau portia de mangaieri. Asa i-a botezat Mara pe cainii despre care am aflat ca sunt de fapt ai unui vecin. Se purtau ca de-ai casei...
Dupa-amiaza faceam cate o plimbare cu oarecare tinta turistica prin satele din apropiere: Manastirea rupestra Corbii de Piatra pe al carei bolovan urias te poti catara, Casuta Albastra si gazda ei plina de povesti, lacul Invartita, cel mai mare lac carstic de la noi, casa Elisabetei Rizea unde poti citi despre rezistenta anticomunista de la Nucsoara si Copacul Crucificat. Singurele probleme de retinut: asfalt pe alocuri in valuri si soferi localnici care traiesc cu impresia ca axul drumului e musai sa fie calarit de ei. In rest…extaz.
Dupa weekend-ul de lansare Teambuilding, a urmat un alt weekend cu o premiera romaneasca: Mirciulica. De fapt cam ploua cu romanesti la cinema in acest inceput de toamna. Weekend-ul acesta a intrat Fara prelungiri, odata cu Mirciulica intrase si Marocco. Cu cateva saptamani mai devreme fusese randul lui Nunti, botezuri, inmormantari si tot asa. Mirciulica si performanta lui insa m-au cam blocat:
Asadar... 73k de bilete vandute si 320k usd incasati! Ceea ce reprezinta o performanta de lansare uriasa (woow!) si un pic inspaimantatoare (yaayks!). Explic de ce.
Daca la Teambuilding ma asteptam sa rupa pentru ca… Global+idee buna+trailer care vinde, Mirciulica m-a luat prin surprindere rau de tot. Am vazut un outdoor pierdut prin oras si mi-a intrat trailerul pe youtube ca reclama platita de doua ori. Ma gandesc ca poate ardelenii vor fi primit mai bine acest produs, dar eu la Bucuresti nu i-am dat sanse. Daca nu ai ce pune in trailer, sarac rau dupa mintea mea, cum sa cred ca a iesit un film ca lumea?
Ca sa intelegeti cat de buna e lansarea lui Mirciulica. In 2022 doar 5 filme au avut un prim weekend mai bun: Teambuilding, Thor: Love and Thunder, Doctor Strange in Multiverse…, The Batman si Jurassic World: Domination. Adicatelea Mirciulica a lansat peste titluri ca Top Gun: Maverick, Minions 2, Morbius, Bullet Train si lista ar putea continua…
Mircea Bravo are o prezenta de vreo sase ani pe youtube unde a strans 1.1m urmaritori. La ultima postare, de prin iulie, o combinatie de Benny Hill cu Mr. Bean, avea aproape de 700k views. Stiu ca a facut si o serie de reclame pentru un brand mare de retail. Si… cam din acest bazin imi imaginez ca si-a adus spectatorii in sala de cinematograf. Ceea ce - si aici ajung la partea inspaimantatoare pentru mine - inseamna ca:
a. cei care obisnuiau sa mai ajunga prin salile de cinema (Romania nu a stat niciodata grozav la consum de film in cinematograf) nu prea o mai fac postpandemie. Chestie care explica consumul redus la general. De ce? Ca streaming, ca obisnuinte, ca micsorarea unor ferestre…
b. in schimb vedetele, influencerii, creatorii de continut sau cum vreti sa le zicem din online dovedesc o putere neasteptat de mare in a aduce public in sala. Daca pe alte meleaguri se traieste in dictatura francizelor, la noi pare ca fara online nu prea se mai poate...
c. exista si optimisti. Cei care spun ca acest public adus de online spre cinema va insemna un consum si pentru restul filmelor. In teorie ii inteleg, dar in cazul de fata, eu sunt mai degraba pesimist. In schimb ma astept, ca ciupercile dupa ploaie, sa vad multe filme cu vedete din online pe marele ecran. Mai putin importante vor fi, din pacate, povestea, felul in care este ea filmata, distributia, valoarea de ansamblu a productiei si tot asa.
L-am vazut si nu mi-a placut. Despre film amestecat cu despre succesul lui, mai jos.
Are un trailer care vinde foarte bine - dupa trailer eu am zis ca vreau sa-l vad. Si niste vizualuri pe care le-am vazut si mi s-au parut bune, adicatelea coerente si facute sa stii la ce mergi. Cineva chiar ma intreba daca e un fel de Hangover. Deci comunicare foarte buna. Are un miez comic bun - corporatiile sunt niste locuri reale si triste deci numai bune de asezat in genul comic. Comedy is truth and pain. Kind reminder-ul s-a rostogolit pana la mine, ceea ce nu e putin lucru. Imi imaginez ca Global a tras pe partea de promovare cu tot ce are si... cam are. Iar la nivel de suprapunere de target, corporatistii sunt fix in orasele mari unde sunt si lanturile de cinematografe si au si obiceiuri de consum care sa includa vizite prin salile de vizionare. Hence o potrivire foarte buna.
Dupa gustul meu filmul in sine e dezamagitor. Povestea e busita rau, mizele nu sunt urmarite ca lumea, eroul nu prea se mai vede, in schimb sunt aruncate tone de personaje trase la indigo (nicio diferenta intre oltenii 1-5, moldovencele 1-5, ardelenii 1-5) si se simte o disperare de a sari dintr-o poanta-n alta. Pentru mine e si prea vulgar. Kind reminder-ul e echivalentul lui “te iubesc” din Miami Bici, are miez si e foarte necesar pentru mk, dar Teambuilding alege constient si raspicat sa coboare mult mai des si mult mai jos. E ostentativ cu plm scris peste tot. E jenant cu capul…, mijlocul…, capatul… Iar din proba decisiva - cea cu paintballul - nu se-ntelege nimic. Oamenii rad vazand personajele la final ca-si cara pumni si picioare, eu nu. Evident e ca reteta functioneaza pentru ca biletele se vand ca niciodata pentru un film romanesc.
Au trecut 9 ani de cand ma minunam de eye candyness-ul primului film cu Ernest si Celestine. O postare de atunci, cu niste capturi, gasiti aici. Iar filmul e disponibil pe Netflix.
In curand - la jumatatea lui decembrie - in cinematografele din Franta va avea premiera un al doilea lungmetraj cu cele doua personaje. Trailerul e delicios, dar pana sa ajunga la noi, intr-un fel sau altul, va mai dura un pic.
Mi-a luat luni de zile sa termin acest volum de calatorii. Si nu din cauza ca ar fi plictisitor, din contra as zice.
E plin de descrieri ale unor specii de plante si animale exotice pe care iti cam vine sa le cauti pe google. Asa ca inaintezi lent, pagina cu pagina. Daca Islanda nu a fost pe gustul autorului si cumva paginile dedicate insulei nu sunt asa ofertate, cu totul altfel stau lucrurile pentru Guiana Franceza, Indonezia, Kenya sau Peru.
Cu partea peruana am avut cea mai mare afinitate pentru ca am fost si noi printr-o parte a locurilor descrise in carte (insemnarile mele sunt aici), dar mi s-au parut la fel de imersive si captivante toate cele scrise de Gabriel Serban.
Gabriel Serban, Urme pe zapada si nisip, Filos Publishing House, 2021
Pe scurt si cuprinzator: Teambuilding este cea mai buna lansare a unui film romanesc ever: 196k de bilete vandute si 4.9m ron, echivalentul a 973k usd incasati.
Pe lung si cu cateva paranteze: cifrele acestei lansari sunt cu atat mai impresionante cu cat piata de cinema in Ro nu se simte grozav. Postpandemia a adus o reducere semnificativa a consumului de cinema si acela anemic. Estimarea mea ochiometrica e -30%. Oamenii s-au invatat sa streamuiasca. Iar weekendul de lansare al TB a fost cea mai buna saptamana ever de la redeschiderea industriei:
Tocmai dIn aceasta stare a pietei n-as fi pariat ca TB bate lansarea lui Miami Bici. Un pic de istorie recenta: fix in buza pandemiei fusese lansat ceea ce eu definesc drept "Dumb & Dumber de Romania pleaca pa Miami". Debut record de 154k spectatori la acea vreme si 552k spectatori stransi in patru saptamani. Apoi cinematografele s-au inchis, asa ca cifrele lui Miami Bici au inghetat. Deci sa vii pe o piata semnificativ mai jos si sa bati semnificativ recordul anterior, asta e o treaba. Daca mai pui si ca vremea a fost senina si calduta, chestie care n-are cum sa ajute consumul… e cu adevarat impresionant.
Curios din fire, m-am dus in urma sa gasesc un start mai bun la box office-ul ro al unui titlu. Orice fel de titlu. Si am ajuns in 2017 cand Fast & Furious 8 lansa cu 366k spectatori. Care FF8 s-a oprit apoi la un total de 683k spectatori. Hmmm, interesanta chestie: lansare bomba, picioare incredibil de scurte… e drept ca peste FF8 a venit Pastele acelui an daca memoria mea inca mai functioneaza.
Si uite-asa ajung si la intrebarea: cat va duce TB pana la final? Eu am fost sa-l vad marti in Sun Plaza. Era avail din jumatate in jumatate de ora - adica avea minim 3 sali dedicate. Exista cerere, deci creste oferta, deci cererea e stimulata la randul ei, curat bucla capitalista. Eu am fost la ora 12. Eu cam asa ajung in cinema. :) Deobicei sala e goala, maxim 5-6 spectatori. Adolescenti chiulangii, un parinte cu copilul, din astea. Acum insa, 20-25 de oameni in sala. Profiluri diferite si mai putin young decat as fi crezut. Lumea a ras (o sa scriu maine parerea mea despre film si despre reteta succesului lui), oamenii au iesit multumiti dupa scanarea mea. Ma astept deci la o a doua saptamana in care sa rupa iarasi si sa bata 196k din weekend-ul lansarii. Apoi insa ma astept sa… cool off… ca nu stiu cum sa-i zic altfel. Pentru ca: nu mi se pare un film pe care sa mergi sa-l vezi a doua oara (vezi Titanic, Avatar sau Tangled) si “balta” are si ea limite. E drept ca nu le stim exact, doar le estimam. Eu zic ca Teambuilding se va opri la un total de 800k.
Indubitabil va fi titlul romanesc cu cele mai mari incasari ever si doar Avatar 2 - lansare la mijlocul lunii decembrie - se va putea opune declararii lui drept numarul 1 la box office in 2022. Pana acum 2022 arata asa:
N-am idee de ce n-am ajuns niciodata pana acum la mina de sare Unirea din Slanic, Prahova. E la mai putin de doua ore de Bucuresti si are un look absolut spectaculos. Bonus: respiri niste sanatate salina si te racoresti pentru cateva ore la o temperatura constanta de 12 grade. Nu e nevoie de echipament de miner ca cel din fotografie, dar hainele groase sunt chiar necesare.
Ideal e sa mergi intr-o zi din timpul saptamanii - drumurile vor fi libere. Noi am fost vineri, iar pe intoarcere, drumul la dus se aglomerase oribil. Ideal e sa mergi intr-o perioada care sa nu fie de concedii tipice la romani - final de septembrie a fost sublim. Nu cred sa fi fost mai mult de 20 de oameni intr-o mina uriasa - incaperile au tavanul la 50-60-70m deasupra capului vizitatorului.
Coboratul in mina se face doar cu niste microbuze. Drumul propriu-zis dureaza un sfert de ora si e destul de accidentat. La asta trebuie adaugat timpul de asteptare de la suprafata. Maxim o jumatate de ora, minim cat se repede se umple microbuzul. In subteran e un spatiu generos unde poti manca ce ti-ai adus de acasa, sunt locuri de joaca, poti citi povestea minei si vedea expuse obiecte de altadata. Sunt si cateva magazine, o expozitie de busturi in cheie istorica nationala si... un planetariu bomba. Eu n-am vazut decat cinci minute dintr-un spectacol, in rest am dormit ca un bebelus in puful oferit, dar fetele erau date pe spate la final.
