Un pic de Brasov

     Sau varianta cu cifre: 27 de ore si 32 de minute la Brasov. A treia zi de Craciun (exista asta?) ne-am trezit de voie, am pus fiecare cate un ghiozdan in spate si ne-am suit in masina. Cu care ne-am dus fix... pana la Gara de Nord. De unde am luat un tren privat (daca ar fi avut si geamurile spalate ar fi fost cu adevarat magic) catre Brasov. Punctual, doua ore si jumatate mai tarziu, deci mai repede decat daca am fi ramas in masina, cumparam bilete pentru autobuzul 51. Cel care avea sa ne duca pana la Biserica Neagra.

    Inainte sa ne luam cazarea din Piata Sfatului - daca tot stam o singura noapte, boieri sa fim! - ne-am oprit la Vino e sapori pentru un pranz italienesc. Local mititel, dichisit si putin populat. Mancarea a venit repede si toata lumea a fost thumb up in privinta alegerilor facute. Am lasat in urma noastra un turist japonez solitar care cu o mana tinea mobilul si cu cealalta aparatul foto in timp ce mancarea i se racea in farfurie. N-am facut prea multi pasi si am ajuns in mansarda noastra de vis. Mai mult spatiu decat la noi acasa, decoratiuni de sezon simpatice, iar de la fereastra vedeam mare parte din Piata Sfatului unde era targul de Craciun.

     Unde la lasarea intunericului am ajuns negresit. Mara s-a dat in carusel si trenulet. Facut poza, poza pusa pe magnet, magnet pus pe frigider amintire. O fetita facea playback, dar Mara a aplaudat-o frenetic. Nu m-a lasat inima sa-i spun ca e playback. Ne-am plimbat printre casute si am declarat-o castigatoare pe cea cu globuri, jucarii si tichii din fetru viu colorat. Targul e mult mai mic si mai modest decat cel de la Sibiu. A aparut Anca si am baut cu totii un vin fiert. Si ne-am plimbat cu Mara incantata de balonul ei cu beculete colorate branduit cu Pocoyo. Castane si fotografii pentru mine.

     A doua zi dimineata lenea a fost totala si intentionata. Afara ningea ca si cum cineva freca doua bucati de polistiren expandat. Acoperisurile au capatat look ideal de poze. A fost si ceata, a fost si vant, dar pana la 11 cand am iesit noi pe usa se linistise treaba.

     Am facut cel mai mic om de zapada imaginabil si ne-am razboit cu bulgari in timp ce am urcat la telecabina. Apoi telecabina ne-a urcat pe Tampa. De sus de tot Mara a tras o concluzie opusa asteptarilor mele - tati, e mic Brasovul asta! Ne-am dat jos de pe Tampa si am vrut sa ne testam claustrofobia pe Strada Sforii. Bine branduita, semnalizata si vopsita, este una dintre cele mai stramte strazi din Europa. Si de acolo la pas catre Trattorian pentru pranz. Tot italienesc ca sa fie toata lumea ubermultumita. Ghiftuiti bine, ne-am recuperat rucsacii si am pornit catre casa - taxi, tren, Viespea Verde.

Bradul nostru DIY

     Pentru ca Mara a venit de la scoala cu ideea ca un brad taiat = mai putin oxigen pentru oameni, am ales sa construim noi insine un brad anul acesta. Ne-am apucat, slava Cerului, din timp. Pe la inceputul lunii decembrie am mers la furat  cules de crengi si crengute din parc. Am cules dupa puteri, destule cat sa avem si rezerve, le-am luat sub brat si ne-am intors acasa.
     
     Mishu si-a dat seama ca mirosul nu era tocmai in regula - semn ca tovarasii patrupezi isi marcasera teritoriul in plimbarile lor prin parc si nimerisera si crengile noastre. Asa ca a urmat o runda de spalat & igienizat. Apoi le-am lasat pe scara blocului la uscat cu un mesaj "nu aruncati, multumim".

     Miracol de Craciun in avans, nimeni nu s-a atins de crengi si dupa doua saptamani a venit vremea sa le curatam de coaja. Operatiune facuta de toata lumea din casa mai putin de Zog, care, deloc surprinzator, a preferat confortul unui calorifer mediu incalzit.

     A urmat, un weeekend mai tarziu, datul cu lipici si cu glitter colorat. Aici maestra de ceremonii a fost Mara. Eu m-am ocupat mai mult de curatenia bancului de lucru si a covorului din living dupa. Deja aveam o idee despre care sunt cele zece crengi pe care vrem sa le folosim.

     Mishu a tras sforile. La propriu - sforile cu care a legat crengile unele de altele. Eu am batut un cui si uite asa scheletul bradului nostru a fost ridicat. Mara si-a adus aminte de toate globurile facute anul trecut la gradi si anul asta la scoala si le-a pus cum a vrut. Am gasit si o stea de pus in varf. Mara a adus niste clopotei, Mishu niste beculete si le-am pus care cum a vrut si cum a putut.

     Ziua arata bine, dar seara, pe intuneric, arata grozav. De unde l-am botezat Vegas.

 

Sound Bites (2)

   
     Clopote si toaca, biserica Slobozia, cartierul Tineretului, martie 2018.
 

     Bila molfaie, februarie, 2016.


   
     Handpan (instrument muzical) si Mara care voia sa ne duelam, parcul Tineretului, aprilie 2018.

Best of 2019

     Cel mai bun film vazut in cinemtografe

Parasite. Cred ca nici macar n-am apucat sa scriu despre el pe blog. Zic acum: esenta sud coreeana pura. Iesi din sala in stare de soc si, chiar daca mai sunt doua luni pana la finalul anului, stii ca ai vazut cel mai bun film al anului.

     Cel mai bun film romanesc

Ca-ntotdeauna vad romanestile alandala, iar in 2019 mi-au placut foarte tare, nu pot sa las vreunul p-afara, trei titluri:
Pororoca. Poate ca daca nu eram tata... dar nu, cred ca tot m-ar fi “agatat” emotional. Rar vezi la noi un element thriller asa bine executat.
Caini. Western chiar in zilele noastre.
Calatoria fantastica a Maronei. Un feel good animat cu creativitate debordanta.

     Cel mai bun documentar

American Factory. De cand l-am vazut au trecut cateva luni bune si ma tot intorc la el in discutiile pe care le am cu ceilalti. Semn ca isi merita locul in acest best of.

     Cel mai bun serial

...au fost multe dezamagiri - American Gods la sezonul 2 nici nu l-am putut termina de cat de prost l-am gasit, Eve mi s-a parut ca a luat-o prin papuris tot de la sezonul 2, iar Gomorra si Peaky Blinders, ambele la sezonul 4, au fost si ele sub asteptari. Au mai fost si alde Bad Banks sau Moscow Noir care au pus in centru lumea finantelor, deloc rele, dar nici cu adevarat memorabile. Intr-o lume in care se produc seriale in draci, eu nu am gasit unul care sa merite atributul de best.

     Prima mentiune speciala

Eighth Grade. Un coming of age al unei adolescente americane din zilele noastre. Pentru autenticitate si naturalete.

     A doua mentiune speciala

On Impact de Stephen King. Un articol despre intamplarile vietii si moarte. Autobiografic 100%. Articolul aici.

Moonlight Sonata: Deafness in Three Movements

Un docu peste care am dat intamplator (mai exista intamplator astazi cu toate datele personale stocate?) pe HBO Go. Despre o familie la care fiecare a doua generatie sufera de pierderea auzului, despre progresul tehnologic (implanturile cohleare), aspecte psihologice mai subtile si un pic despre Beethoven.


     I-am gasit mai interesanti, mai profunzi si mai memorabili pe bunici decat pe nepoti, iar polish-ul animat foarte fain - dar per total lui Moonlight Sonata ii lipseste acel ceva, e dezarticulat si nu duce cu adevarat nicaieri.

Umbre 3

     Relache si compania in alte 7 episoade. Emilian match-uit in nebunia sa de Nicu spaniolu'. Chestie care balanseaza al naibii de frumos. In rest suntem in reteta obisnuita: dialoguri bestiale, grija la detalii vizuale, un ritm un pic sub ce-as vrea... Si un final care m-a dus cu gandul la Breaking Bad. Nu pentru ca Relu n-ar fi fost bad din primul minut al primului sezon, ci pentru ca... he is really breaking it.



   

Octombrie si noiembrie 2019 in EPL

     Alte 7 etape scurse din sezonul 2019/2020 au adus cateva clarificari.

     La varf Liverpool a ajuns la un avans de 11 puncte fata de City. Cormoranii au deja o mana pe mult ravnitul si asteptatul titlu, doar o scadere serioasa de forma ar putea sa schimbe soarta sezonului. Chiar daca au castigat la limita cateva meciuri, Liverpool arata maturitate si concentrare. City joaca in continuare un fotbal foarte bun - au cel mai bun pasator, cele mai multe goluri inscrise si cele mai multe pase reusite, dar ceva le lipseste. In defensiva, incaseaza prea mult si prea usor. Mendy e o umbra a ceea ce a fost. Lipseste ancora Kompany, lipseste spiritul lui City. Nici in fata nu e de fapt roz. Kun si Silva sunt mai batrani si mai des accidentati, iar Gabi Jesus e de multe ori absent nemotivat. La nivelul asta nu ai voie sa dai blank dupa blank. Singura lumina e KDB. Belgianul a fost singurul caruia nu i-au tremurat picioarele, ba chiar a reactionat cu un orgoliu si o determinare care ii dovedesc clasa. Sterling sau Bernardo nu sunt din aceeasi liga. Sau poate primul deja se gandeste la Real Madrid. La coada clasamentului, Watford a pierdut 1-2 dupa ce a condus-o 1-0 pe vecina de suferinta Southampton si pare condamnata sigura la retrogradare.

     Spurs s-au despartit de Pochettino. Trist, dar necesar pentru ca echipa parea blocata mental si toate solutiile incercate esuasera. Solutia de a-l instaura pe Mourinho... nefericita. Rezultatele imediate au fost bune si cu cateva victorii legate, Spurs au urcat semnificativ in clasament. Dele Alli s-a trezit la viata. Ce va fi insa pe termne lung? Poate Mou sa se curete de rugina, sa nu cada iar in dramatisme, sa nu-si critice elevii, sa nu-i puna sa se bage cu fundul in poarta? Poate Mou sa nu fie Mou? Cred ca Spurs au gresit apeland la portughez, dar mai vorbim despre asta peste un an. Cei de la Arsenal s-au despartit de Emery. In sfarsit! Ce am vazut din partea tunarilor a fost jalnic in ultimele luni. Pepe nu s-a integrat inca, ok, dar cu lotul lui Arsenal nu poti sa baltesti sub locul 8 in EPL. Ai in fata un Lacazette si un Auba! Iar mental echipa era praf.

     Leicester City again! Surpriza, desi unii o vedeau in top 6, sunt Vulpile. De cand am facut eu poza clasamentului, au mai castigat un meci, sunt pe 2 cu 32 de puncte. Defensiva solida, Ndidi recuperator de incredere, in fata cu un James Maddison cu sclipiri si un Jamie Vardy in vana, ce sa-ti mai doresti? Sa o ajunga pe Liverpool nu sunt sanse, dar sa o intreaca pe City da. La City pierderea sperantelor la titlu va trage echipa in jos, in vreme ce locul 2 e o miza in sine pentru Leicester.

Octombrie si noiembrie 2019 in NBA

      A trecut un sfert din sezonul regulat cat ai zice Luka. Pana sa zici si Doncic, parca vad ca vine All Star Game-ul peste noi. Si pentru ca mai nou joc un fantasy NBA, am inceput sa fiu foarte atent si la performantele individuale, nu doar la liniile de clasament ale echipelor...

     In Est treaba e cumva asteptata. Bucks on top cu Greek Freak facandu-si treaba la nivel de MVP - 31/13/6 si titlul de cel mai eficient jucator al ligii. Pentru Bucks provocarea adevarata va veni in playoff, acolo n-au voie sa greseasca. Raptors, ramasi fara Kawhi, se tin foarte bine. Adevarul e ca nici inainte sa vina el nu aveau probleme sa termine sezonul regulat la varful conferintei deci nu e vreo surpriza. Pascal Siakam a primit un max contract si presteaza fix de banii astia - 25/8/4. Boston cu Kemba in loc de Kyrie e ce trebuie - o echipa de muncitori care-si vad de treaba. Tatum si Brown arata mai bine pe cifre, dar Hayward, cand sa prinda aripi a patit-o iar cu o accidentare. Boston are motive legitime sa creada ca va fi in top 4 in Est la final de sezon, iar la TD in playoff... O surpriza e Miami Heat. Jimmy Butler a fost hot to start, avea ceva de demonstrat. Intre timp s-a mai racit, dar Heat e peste Philly si Indiana. Daca Pacers fara Oladipo sunt doar o echipa muncitoare, Sixers nu prea au scuze. Simmons a dat primul sau cos de 3 intr-un meci in NBA, yuppy!, Embiid e o bestie. Si totusi... ceva nu se leaga. Cifrele lui Embiid sunt mai jos ca anul trecut, iar cu Raptors, cei care i-au scos acum cateva luni din playoff, a jucat 32 si a dat... 0 puncte! Asta nu inseamna ca nu vor prinde playoff, dar fara o finala de conferinta sezonul va fi flop. Spre coada Estului e Brooklyn Nets. Kyrie traieste acelasi scenariu ca-n Boston. O echipa tanara si cu o identitate bine definita la care se adauga Kyrie. Efect? Un regres. Cu Uncle Drew in teren Nets erau sub .500, dupa o accidentare a lui Kyrie Nets au trecut pe +.500. Nasolica, dar probabil e un sezon de tranzitie in asteptarea lui KD.

     In Vest Lakers si LeBron sunt in total control. Asta dupa meciul de deschidere cand Clippers i-au capsat ca lumea. Care Clippers fac load management la greu si par focusati pe playoff. Si care pot da peste 150 de puncte intr-un meci fara prelungiri. Daca Regele e insa iarasi rege - cu 25/7/11, nici AD nu e departe - cu 26/9/3. Si atunci care pe care? Lakers sau Clippers? Ramane cum am stabilit: vorbim in playoff, acolo e miza adevarata. In rest, Nuggets sunt iarasi sus, desi unii nu credeau ca vor sta tot acolo, la fel si Rockets unde The Beard are 36/6/7!!! Aseara iar a dat 60 de puncte intr-un meci. Cu toate astea sunt doi jucatori mai eficienti ca el. De Greek Freak am zis deja, iar al doilea e... Luka Doncic. Un sophomore cu cifre de MVP - 30/9/9, o senzatie pur si simplu. Americanii care strambau din nas inainte de draft, acum nu stiu cum sa-l mai laude. Iar Mavericks cu Doncic si Porzingis e clar in playoff picture. La fel si Jazz. Pentru ultimele doua locuri se vor bate mai multe echipe - Wolves si Suns sunt acum in, dar Blazers sau Spurs vor da tarcoale. Warriors sunt intr-o situatie incredibila. De la finalisti NBA, la ultimul loc in Vest. Sezonul ar fi trebuit sa stea in Steph plus Russell plus Draymond, dar rand pe rand toti au ajuns pe bara. Pana sa revina ei sunt multe nume noi care capata o experienta importanta. Warriors au sansa sa reconstruiasca repede si bine.