Asa a botezat-o Mara.
24 ianuarie 2021, Parcul Tineretului, 14 grade Celsius
Mi-a facut cu ochiul acum multi ani din vitrina de la Humanitas Kretzulescu, dar abia de acest Craciun am primit-o de la Mosu'. Un jurnal, tinut pe parcursul al catorva ani, care alterneaza intre jurnalismul pe teme sociale grele pe care il fac autorii si timpul lor liber petrecut tot nomad, prin diverse locuri putin umblate din tara si strainatate.
Fotografiile lui Cosmin Bumbut, insirate in primele pagini ale lui Acasa, pe drum sunt intime si vii. Dar cumva pastreaza o distanta. In schimb scriitura Elenei Stancu te da cu mintea si sufletul de tot ce au experimentat ei de la scene de o saracie agonizanta care se intampla fix la o aruncatura de bat de noi si pana la realitatea nefardata (adica una cu foarte bune si mai putin bune) a vietii traite intr-o autorulota. Daca ar fi fost doar primele nu cred ca as fi putut sa indur cartea, daca n-ar fi fost cele din urma parca n-ar fi avut scop.
Acasa, pe drum: 4 ani teleleu, Elena Stancu si Cosmin Bumbut, editura Humanitas, 2017
In sfarsit l-am vazut. A fost singurul film pentru care am vrut cu disperare sa ajung la cinema in pandemie. Apropo, Nolan s-a cam suparat pe Warner ca a dat drumul filmului in online si e probabil sa -si mute taraba creativa. Eu unul m-am bucurat, l-am vazut pe Tenet pe Rakuten TV, serviciu despre care habar n-aveam ca exista in Ro. Nu l-am vazut promovat nicaieri. Conditii: 13ron pentru 48 de ore, avail in HD. Cum e Tenet? Nolan pur sange.
Daca v-ati scarpinat in cap dupa el, e ok (gasiti pe net o gramada de articole care explica pas cu pas ce si cum). Asa sunt filmele lui Nolan cand le face dupa gustul si mintea lui. Joaca lui favorita e cu timpul. Tenet nu face exceptie. Eu am pickuit destul de bine clue-urile - daca vad o gaura intr-o fereastra, una care nu pare la locul ei, mi-e clara treaba... Dupa Inception de exemplu, am fost mind blown. Acum am mers cat de cat cu povestea, anticipand-o destul de bine. Pe alocuri muzica mi s-a parut exagerat de sus, dar avantajul vizionarii acasa e ca poti regla lucrurile. Nici partile filmate "pe dos" nu mi se par foarte ofertante cinematografic. Iarasi compar cu Inception pe care l-am gasit mai spectaculos vizual. Nu simti insa cand trec peste doua ore de film cu Tenet, Nolan stie sa iti ofere o experienta intreaga, te provoaca mental tot timpul.
Prima oara cand l-am vazut pe Rum Diary am fost la cinema, iar randurile de mai jos au fost scrise dupa acea vizionare din 2011. Eram cam pretentios si intepat:
Fiindca am vazut Last Dance, Netflix m-a anuntat ca a intrat zilele trecute un alt documentar despre un baschetbalist - francezul Tony Parker. Zis si vazut!
Concluzia mea dupa cele 90+ de minute vizionate nu e noua - capul bate picioarele! TP nu avea calitatile fizice sau background-ul care sa-l propulseze unde a ajuns: 4 inele de campion cu Spurs, MVP al unei Finale NBA, campion european cu Franta si medaliat cu Legiunea de Onoare. Mi-au placut mult detaliile despre relatia cu Gregg Popovich si imaginile a la MTV Cribs. Materialului ii lipseste insa orice umbra, orice slabiciune sau semn de intrebare. E o oda nesfarsita si atat.
A fost o luna plina de fotbal, lucru tipic pentru EPL, dar si cu ups & downs din motive epidemiologice. Au fost primele meciuri cu spectatori, ce-i drept doar cateva mii, dar apoi in Londra si in sudul Angliei s-a revenit la jocul fara spectatori. Au fost meciuri anulate, un antrenor care si-a condus echipa de acasa, din izolare, si meciuri jucate fara jucatorii confirmati cu covid. Desigur Mou s-a suparat, nici nu mai conteaza motivul. Cel mai important e ca l-am revazut pe Raul Jimenez zambind alaturi de bannerele de sustinere afisate de cei de la Wolves. O imagine mai frumoasa nu cred sa existe. Si a fost demis primul antrenor din acest sezon - Slaven Bilic i-a lasat locul lui Sam Allerdayce. Si s-a tinut un moment de reculegere in amintirea lui Gerard Houlier, pe un Anfield in a carui tribuna l-am vazut pe Ian Rush.