In 1958 casele de licitatii obtineau mai putin de 25 de milioane de dolari din vanzari de opere de arta. Erau doar inceputurile unui business cu o profitabilitate in spirala inceput in Anglia de un fost tovaras cu background in serviciile secrete. In 1989 cifra ajunsese la aproape 5 miliarde de dolari. Muzeul operelor disparute sustine ca acesta este organismul sanatos. Chestie discutabila daca ne gandim ca multe din operele licitate au un trecut discutabil: multe provin din tari care nu au stiut sa le protejeze, din care au fost scoase ilegal, multe din ele au schimbat proprietarii in vremuri de razboi in feluri din cele mai dubioase si nu de putine ori au fost "spalate" ca drept de proprietate in tari cu legislatie, sa spunem, relaxata. Dar cand un organism sanatos invarte sume atat de mari, inevitabil apar si parazitii. In cazul acestora, piata de antichitati si opere furate este considerata a treia cea mai banoasa la nivel mondial, dupa traficul de droguri si comertul cu arme. Pam-pam! De la prada de razboi, incluzand aici si soldati care au luat cu japca pe persoana fizica, la spargeri la comanda pentru mobsteri, cleptomani cu inclinatii artisitice si indragostiti etern de cate un obiect de arta - peisajul e plin de personaje si povesti care mai de care mai interesante.
Dintre toate, mie cea care mi-a ramas in cap a fost cea a tabloului care o infatiseaza pe ducesa de Devonshire. Aceasta Georgiana a sucit mintile multor barbati in vremea ei si a fost imortalizata de Sir Thomas Gainsborough. Tabloul a reusit sa redea, zice-se, fix privirea sagalnica si iscoditoare care a facut-o pe ducesa irezistibila. Sotul, domnul duce, a taiat si aruncat tabloul dupa ce a aflat ca Georgiana ramasese insarcinata cu un alt barbat. Iar tabloul insusi a sedus mai multi barbati printre care si Adam Worth, un criminal londonez care l-a furat initial dintr-un interes material, dar care nu s-a mai putut desparti de el (dormea cu el sub pat!) pana aproape de finalul vietii.
Muzeul operelor disparute, Simon Houpt, editura Vellant
Niciun comentariu
Trimiteți un comentariu