Kaboul Kitchen: istoria mea cu primele doua sezoane si omg, exista si un sezon 3?

 

     Serial francez produs de Canal +. Premiza a fost un hook perfect pentru mine: in Afganistanul lui 2005, Kabulul e in ruina, talibanii au fugit, ong-urile simuleaza, iar Jackie - personajul principal - detine singurul restaurant/bar/club unde se gasesc alcool si distractie. Pe capul lui aterizeaza o fiica pe care n-a mai vazut de ceva ani. El e cinic, ea are inima de aur. Aparent. Primul episod m-a uns la suflet asa ca m-am hotarat sa merg mai departe. Asta se intampla in noiembrie 2012.

     Din vacanta de la Paris de Craciun din 2012 mi-am cumparat primul sezon de Kaboul Kitchen. Fizic, pe dvd, 12 episoade (in timp ce in decembrie 2020, astazi adica, dvd-urile sunt deja piese de muzeu). Instinctul nu ma inselase - serialul era vraiment genial. Personajele se dezvoltau misto, Jackie era jumatate hiena comerciala - jumatate familist sufletist, scenaristii ramaneau proaspeti la fiecare jumatate de ora, iar produsul jongla nesperat de comod intre comedie si drama. Intepaturile la adresa ong-urilor, Frantei si Afganistan-ului deopotriva erau delicioase. Iar coloana sonora si establishing shots-urile dementiale. Am sapat un pic pe net si erau sperante sa existe si un sezon 2 in curand. Intre sezoane am mai servit o portie de french cuisine, adica de coloana sonora de pe genericul serialului.

     Sezonul 2 a venit via Oana Barbulescu de la Cannes in preajma Pastelui 2014. 

     Pe vremea aceea binging-ul era un concept extraterestru, asa ca l-am vazut pe indelete pana spre jumatatea lunii mai. Era o schimbare de macaz serioasa fata primul sezon, binevenita daca stateam sa ma gandesc ca scenaristii nu voiau sa devina redundanti. Doi-ul ii aducea mult mai multe belele lui Jacky, caruia ii cam venea greu sa-si pastreze zambetul de hiena. In primul sezon fusesera probleme locale - cu furnizorii de alcool intr-o tara musulmana, cu vecinii neobisnuiti sa vada fete in costume de baie aruncandu-se in piscina, cu angajatii care nu il ascultau sau nu-l intelegeau, cu fiica venita sa salveze Afganistan-ul via un ONG obscur, cu musafirii cinici sau inocenti. Acum insa lucrurile se asezasera pe un alt nivel - CIA, DGSE, Amanulah urcat in rang de la general la ministru, capetenii de trib, microfoane, resurse naturale. In primul sezon armele se fluturau in aer, in al doilea se tragea cu ele. Pana si pe partea ONG-ista povestea devenise mai colturoasa. Asta nu inseamna ca serialul isi pierduse umorul. Personajele erau intacte si erau acolo. Iar side stories-urile ramasesera ancorate intr-un univers micro mai vesel si colorat. 

     Vreun an de zile dupa aceea am tot asteptat sa apara vreo veste despre un eventual sezon 3. Nu s-a intamplat, iar eu m-am dat batut. Si cu asta basta, am uitat de Kaboul Kitchen. Pana azi, cand am dezgropat postarile vechi despre serial si am vrut sa le repostez, actualizate, pe blogul nou. Et surprise! In 2017 Canal + a facut un sezon 3 si ultim. De care habar n-am avut si dupa care incep acum sa sap. Bien sur.