Primele impresii
150 de ani de la fondarea Republicii. Desi niste nordici se agita intru separare, e plin de steaguri tricolore, de simboluri nationale, iar dupa resturile de confetti - petrecerea trebuie sa fi fost pe cinste. Il Calcio. La radio lumea asculta etapa, la tv o discuta. Suntem in orasul in care cele 2 surori vitrege - Inter si AC - au adunat 35 de titluri. Iar in piata Domului steagurile, tricourile si fularele stau cuminti unele langa si peste altele asteptand clientela. Orasul modei se simte si in grija pentru cum arata a localnicilor. Si ei, si ele se imbraca foarte bine. Si in restul Cizmei oamenii au aceasta preocupare, dar aici parca e un pic mai scump si mai cu gust. La concurenta cu chilotareala omniprezenta a lui Megan Fox pentru Armani, gasesc pe via Dante (ticsita cu magazine) postere cu Sofia Loren. Feminitate pura, alb negru autentic, preferabil oricand. Tramvaie old school, puzderie de afise electorale, vitrine sic, manifestatii politice, gloata turistica in centru, frutti di mare, copaci infloriti, un gelato di mango cum n-am mai trait.
Domul
Catedrala gotica din buricul capitalei Lombardiei a avut nevoie de 5 secole pentru a ajunge la forma sa finala. Iar apoi parerile au fost impartite: de la apreciere sublima pana la dezgust total. I s-au reprosat lipsa de orginalitate, amestecul nepotrivit de elemente arhitecturale si grandoarea. E drept ca e cel mai impopotonat gotic pe care l-am vazut vreodata, dar cumva dimensiunile imense ajuta ansamblul sa nu se sufoce sub ploaia de statui, sculpturi, elemente. Pentru mine e thumb up. Pe dinauntru vitraliile gigantice filtreaza lumina si aseaza culori de curcubeu peste coloanele de sustinere. Merita urcat (cu liftul sau pe scari) si pe acoperisul catedralei. Esti la o aruncatura de bat de contraforturi, vezi agitatia pietei de sus si, cu putin noroc, poti face o baie de soare printre turistii care-si agita disperati aparatele foto.
Excursia de o zi la Verona
Cine a auzit sa pleci in weekend la Milano, dar sa fugi o zi intreaga la Verona? Ei bine, asa am facut! Milano e pur si simplu prea aglomerat, prea industrial si… prea fashionist. O alta varianta ar fi fost sa dam o fuga pe lacul Como. Pana la urma am ales Verona. Drumul cu trenul e un pic cam lung - ajungi sa pierzi aproape 4 ore dus-intors, dar orasul compenseaza cu un aer linistit, un centru plin de caramida rosie, o piata centrala faina si cateva atractii faine: un forum roman foarte bine conservat, o catedrala cu turn in care poti sa urci (atentie ca la ore fixe clopotele n-au mila cu urechile vizitatorilor) si celebrele case ale lui Romeo si Julieta - cea din urma cu balconul vizitabil. Daca nu vi se apleaca prea repede de fiorul amoros, puteti sa cititi miile de declaratii de pe pereti. Lucrul asta depinde si de cate limbi straine stiti.
Speciala de goodbye: piata de duminica
Mult verde.
Niciun comentariu
Trimiteți un comentariu