Decembrie 2018 in NBA

     Estul cel linistit 

     Jimmy Butler a lasat Minnesota pentru Philadelphia si s-a dovedit o injectie de adrenalina pe termen scurt prinzand cateva buzzer beatere de senzatie, dar Sixers raman tot in urma lui Raptors si Bucks pe motiv de inconsecventa. Kawhi Leonard are cel mai bun an din cariera (26.7 puncte si 8.3 recuperari sunt recorduri personale!) si daca treaba merge bine si in playoff, adica Raptors joaca o finala de conferinta si nu sunt swept away, atunci cred ca Ujiri are toate argumentele ca sa-l convinga pe superstarul tacut sa semneze un contract multianual in Nord. Apropo de swap-ul Kawhi-DeMar din vara, si DeRozan are un prim an in tricoul celor din San Antonio mai bun decat ultimul sau an in Toronto. De unde concluzia logica ca a fost un deal win-win. 


     

Bucks de partea cealalta traiesc din Giannis. The Greak Freak are trei triple double-uri, la finalul sezonului trecut avea unul singur, si o crestere substantiala de recuperari pe meci (de la 10 la 12.8). Cumva la polul opus sunt Pacers. Desi l-au adus inapoi pe Victor Oladipo dupa o accidentare, acesta inca nu se afla la nivelul anului trecut si Pacers se bazeaza mai mult pe forta unui grup de jucatori - seara de seara au cinci, sase sau chiar sapte jucatori in double figures.

     Surprinzator - Celtics au ramas prinsi pe locul 5 in Est, ceea ce ar insemna no home court advantage pentru ei. Hayward joaca in 2nd unit si de acolo are o contributie ok, dar pentru contractul pe care il are... Ce nu merge la verzi? Evident tine de chimie si de cum se aseaza jucatorii in spatele lui Kyrie. Anul trecut cu un nucleu putin experimentat, dar extrem de determinat, mingea se misca mai bine si toata lumea contribuia. Anul acesta Kyrie e la butoane. Fara discutie ca e un scorer innascut, Celtics nu stateau bine din punct de vedere ofensiv anul trecut, dar s-au stricat lucruri la distributie si in defensiva. Am tot sperat ca Brad Stevens va gasi solutiile, dar am senzatia ca pe jucatori doar un playoff dur ii va scoate din aceasta amorteala.

     Vestul cel nebun 

     Warriors. Barca campionilor ia apa din multe directii. Desi s-a intors Steph si KD si Draymond s-au pupat intru impacare, problemele tot ies la iveala, iar infrangerile se aduna. Kerr spune ca echipa nu plimba mingea destul, KD ca se paseaza prea mult. Banca nu mai produce ca alta data, iar Klay e intr-un shooting slump care-l face sa se ratoiasca la jurnalistii insistenti. Ok, nu e un an usor pentru Warriors, nicidecum anul in care sa bata un record de victorii, dar pana la playoff, cand va intra si Cousins in ecuatie, e timp pentru ca toate lucrurile astea sa se aseze.

     La bataie cu Warriors pentru primul loc in conferinta sunt Thunder si Nuggets. Paul George si-a gasit flow-ul in Oklahoma. Saltul fata de sezonul precedent e urias (de la 21.9 la 26.3 puncte marcate pe meci si de la 5.7 la 8.4 recuperari pe meci!). E cel mai bun sezon din cariera pentru PG13 si cu Russell livrand in continuare cifrele sale obisnuite! Al treilea motiv pentru care Thunder merg atat de bine este Dennis Schroder. A acceptat sa conduca un 2nd unit (in Atlanta fusese pg-ul unui 1st unit cu care nu a prins playoff-ul) si o face excelent. Are o viteza in plus fata de adversari, are teava si stie sa dea drumul la minge cand trebuie. Nuggets sunt o vesnica surpriza placuta. Anul trecut au prins ultimul loc de playoff dupa un ultim meci cu Timberwolves, asa ca transformarea lor e miraculoasa. N-au transferat nimic notabil, nici in teren, nici pe banca, au jucatori importanti accidentati (vezi Gary Harris, playmaker-ul lor titular) si, cu toate astea, livreaza victorii incredibile. Ok, Jokic e un jucator special. Cam ca Embiid, dar fara gura lui mare. Trage de 3 si elibereaza astfel spatiul pentru patrunderile colegilor, da niste no look passes de sta matza in coada, recupereaza si se apara decent. Dar cum naiba a ajuns una din cele mai proaste aparari ale sezonului trecut (erau pe locul 25 din 30 la eficienta defensiva) in topul celor mai bune defensive (pe 7)?

     Cand s-a rupt Chris Paul am crezut ca Rockets vor rata playoff-ul. Dar ce sa vezi? Harden a preluat controlul, MVP style. Meciuri consecutive cu 40+ puncte, victorii consecutive pentru trupa lui D'Antoni. Rockets nu doar ca n-au pierdut vreo pozitie, ba chiar s-au ridicat si nu sunt departe de unde au fost anul trecut. Intre timp LBJ sta pe bara cu o accidentare la glezna. Chestie rara si care deja ii afecteaza pe Lakers. Dupa ce Kings i-au batut cu un buzzer beater, au urmat si Clippers si the gold & purple se vad pierzand teren vazand cu ochii. Asta pentru ca Vestul e complet nebun. Primele opt clasate se inghesuie intr-o diferenta de patru victorii. Iar pe pozitiile 9 si 10, Spurs si Grizzlies au recorduri de +.500. Si suntem la final de decembrie, aproape de jumatatea sezonului.
   
     Ar mai fi de scris o gramada despre cum Sacramento Kings refuza sa dispara din playoff picture, despre cum Clippers se incapataneaza sa vina peste Lakers si cate si mai cate. Imi consum ultimele randuri insa cu Luka Doncic. Rar vezi atata puritate pe terenurile din NBA. Venit din Europa, asteptat sa devina star, Luka surprinde in primul rand cu placerea si sinceritatea lui. Sare in sus de bucurie sau suparare precum un copil, traieste la mixim fiecare final, are zambetul unui copil in magazinul cu bomboane cand la finalul fiecarui meci cate un All Star vine sa-l felicite si sa-l imbratiseze. Game recognizes game! Si mai e ceva cu Doncic. Invata de la meci la meci - i-a luat fata lui Harden intr-o batalie directa a step back-urilor de 3 puncte si creste vazand cu ochii. L-am luat pe Deandre Ayton ca Rookie of the Year pentru ca am zis ca Doncic va avea nevoie de adaptare in baschetul nord american. Dar Doncic e Fat-Frumos, aseara daduse 34 de puncte si se dadea de ceasul mortii ca Mavs pierdusera din cauza ca Dennis Smith jr. nu aruncase la timp... E un rookie devenit instantaneu liderul unei echipe in cautari de cativa ani, de cand a apus Dirk Nowitzki.