Monday, December 30, 2019

Un pic de Brasov


     Sau varianta cu cifre: 27 de ore si 32 de minute la Brasov. A treia zi de Craciun (exista asta?) ne-am trezit de voie, am pus fiecare cate un ghiozdan in spate si ne-am suit in masina. Cu care ne-am dus fix... pana la Gara de Nord. De unde am luat un tren privat (daca ar fi avut si geamurile spalate ar fi fost cu adevarat magic) catre Brasov. Punctual, doua ore si jumatate mai tarziu, deci mai repede decat daca am fi ramas in masina, cumparam bilete pentru autobuzul 51. Cel care avea sa ne duca pana la Biserica Neagra.


    Inainte sa ne luam cazarea din Piata Sfatului - daca tot stam o singura noapte, boieri sa fim! - ne-am oprit la Vino e sapori pentru un pranz italienesc. Local mititel, dichisit si putin populat. Mancarea a venit repede si toata lumea a fost thumb up in privinta alegerilor facute. Am lasat in urma noastra un turist japonez solitar care cu o mana tinea mobilul si cu cealalta aparatul foto in timp ce mancarea i se racea in farfurie. N-am facut prea multi pasi si am ajuns in mansarda noastra de vis. Mai mult spatiu decat la noi acasa, decoratiuni de sezon simpatice, iar de la fereastra vedeam mare parte din Piata Sfatului unde era targul de Craciun.


     Unde la lasarea intunericului am ajuns negresit. Mara s-a dat in carusel si trenulet. Facut poza, poza pusa pe magnet, magnet pus pe frigider amintire. O fetita facea playback, dar Mara a aplaudat-o frenetic. Nu m-a lasat inima sa-i spun ca e playback. Ne-am plimbat printre casute si am declarat-o castigatoare pe cea cu globuri, jucarii si tichii din fetru viu colorat. Targul e mult mai mic si mai modest decat cel de la Sibiu. A aparut Anca si am baut cu totii un vin fiert. Si ne-am plimbat cu Mara incantata de balonul ei cu beculete colorate branduit cu Pocoyo. Castane si fotografii pentru mine.


     A doua zi dimineata lenea a fost totala si intentionata. Afara ningea ca si cum cineva freca doua bucati de polistiren expandat. Acoperisurile au capatat look ideal de poze. A fost si ceata, a fost si vant, dar pana la 11 cand am iesit noi pe usa se linistise treaba.


     Am facut cel mai mic om de zapada imaginabil si ne-am razboit cu bulgari in timp ce am urcat la telecabina. Apoi telecabina ne-a urcat pe Tampa. De sus de tot Mara a tras o concluzie opusa asteptarilor mele - tati, e mic Brasovul asta! Ne-am dat jos de pe Tampa si am vrut sa ne testam claustrofobia pe Strada Sforii. Bine branduita, semnalizata si vopsita, este una dintre cele mai stramte strazi din Europa. Si de acolo la pas catre Trattorian pentru pranz. Tot italienesc ca sa fie toata lumea ubermultumita. Ghiftuiti bine, ne-am recuperat rucsacii si am pornit catre casa - taxi, tren, Viespea Verde.




SHARE:

No comments

Post a Comment

© Becerescu.ro. All rights reserved.
Blogger Template Designed by pipdig