Daca spui heist movie, am ciulit o ureche. Daca spui film argentinian, am ciulit-o si pe a doua. Al treilea titlu din mini selectia mea virtuala de anul acesta de la TIFF a fost ales cu gandul la Nueve Reinas - Bielinsky-ul pe care eu cred ca l-as da si azi in primele 100 de filme vazute in viata asta. Iar Robo del siglo nu dezamageste.
Nu e un film de festival, e ceva comercial. Dar comercial din ala bun, cu stil pe vizual, cu aroganta in scenariu. Reteta clasica - o gasca condusa de un artist secondat de un escroc pune la cale jaful unei banci. Detaliile sunt delicioase, planul dement, marketingul filmului spune ca asta e jaful care a inspirat scenariul de la Casa de papel... Naiba stie, eu pe acela l-am gasit absurd si facut doar ca sa placa unui public din ce in ce mai putin mobilat intelectual - am scris aici in 2018 despre experienta mea cu primul sezon. In El Robo del siglo am gasit insa o combinatie reusita, nicio nota falsa, niciun accent pus doar de dragul de a fi pus.
De vazut si de savurat. In tihna.
Niciun comentariu
Trimiteți un comentariu