Lucia Berlin: Manual pentru femei de serviciu

     Nu stiu cum a ajuns pe raftul meu, insa am citit cu o placere totala aceasta antologie de proza scurta. Lucia (se pronunta Lu-sia) Berlin a trait cat altii in zece vieti, iar povestirile ei sunt piese, intuiesti, fara sa ti se spuna acest lucru, dintr-un puzzle care nu poate fi dus pana la capat. Pe de o parte pentru ca nu ai toate piesele, pe de alta parte pentru ca iti par prea diferite. 

     De multe ori povestirile ei m-a dus cu gandul la Charles Bukowski. Marginalul adus in prim plan, alcoolismul, onestitatea cruda ce tradeaza inevitabil umor. Doar ca totul vine aici intr-o cheie feminina. Cu un plus de senzitivitate si cu o atentie la detalii care ii transforma scriitura, ca intr-un exercitiu alchimic, in mostre de perfectiune literara pe care iti vine sa le impartasesti cu toata lumea. 

     Lucia Berlin, Manual pentru femei de serviciu, Editura Art