Nu e tara mai umblata ca Italia pentru noi, dar cum necum pe Cinque Terre nu ajunsesem pana acum. Zis si facut. Am aterizat la Pisa, luat Pisa Mover-ul si de la gara centrala directamente cu un tren regional (astea cedeaza trecerea la toate frecciarossa-urile) pana in La Spezia - baza noastra. Am prins 6 zile de full soare, 20 de grade maxima, dimineata si seara o racoare placuta de pulover.
Zi de zi ne trezeam lenes, luam trenul si ne dadeam jos intr-unul dintre cele Cinque Terre. Noi am luat-o cu capatul indepartat si am coborat prima oara la Monterosso. Si tot asa. Singurul traseu pe care l-am facut per pedes a fost de la Manarola la Riomaggiore. Se urca pieptis neincetat, iar apoi se coboara de-a valma. Traseul e de 1 ora, noua ne-a luat 1 ora si jumatate. Eram complet nepregatiti si total dezorganizati, dar am reusit. Si e o amintire al naibii de frumoasa. Mie cel mai mult mi-a placut la Riomaggiore, o fi de la unghiul ala ascutit al naibii de fotogenic, o fi de la serotonina de dupa traseu... Lui Mishu cel mai mult i-a placut la Corniglia, Marei la Levanto (teoretic inafara celor cinci, dar am ajuns si pe acolo). Adicatelea fiecare loc cu vibe-ul sau si fanii sai. Pe inserate eram inapoi in La Spezia alergand dupa o ultima inghetata si revazand Luca - animatia care se-ntampla fix prin locurile alea.
Ce mi-a mai ramas la suflet: o batranica din Corniglia pe care am ajutat-o sa coboare niste trepte si libraria La Feltrinelli din centrul orasului Pisa, cea mai veche si singura unde in curtea interioara clientii stau la citit in parfum de glicina scuturandu-se.
Niciun comentariu
Trimiteți un comentariu