Tuesday, July 28, 2009

Jurnalul din Peru: part 2

Lima, capitala 

     La Lima minibusurile sunt adresate localnicilor. Turistii prefera confortul taxiurilor care practica scoruri neverosimile. Pentru o cursa pe care acasa dai 100 de mii, un sofer de taxi in Lima vrea la inceput 4 soli, dar o lasa la 3. 1 sol=1 leu. Au aceeasi paritate ca noi: 3 soli la un usd, 4 soli la un euro. Spectacolul ramane insa in minibus. Costa doar 1 sol, iar de pe treapta te intampina taxatorul care striga non-stop: Benavides, Benavides! Larcomar, Larco...Bag un Parque Kennedy? Si, si, raspunde promt. Ne suim aproape din mers si taxatorul continua sa caute sa agate clienti. Inauntru un peisaj pestrit mereu in schimbare. De la tineri imbracati modern care discuta de cumparaturi si muzica, la un politist impunator care ocupa 2 locuri si o batrana sarmana care-si tine in brate nepoata. Se coboara si se urca continuu. Soferul schimba benzile intruna.


     Parque del Amor. Daca vezi poze crezi ca esti in Barcelona, intr-un Guell. Prins dimineata, pustiu, arata senzational. Dincolo de piesele mici de ceramica viu colorate dispuse pe forme rotunde de piatra se zareste oceanul verde intunecat. Si apar parapantele. Prima oara le vezi trecand pe deasupra Larcomarului - un centru comercial sapat in stanca si dispus pe 3 niveluri. Apoi mergi pe Raimundi - o stanca mai inalta, dai banul, pui casca, primesti 2 indicatii si zbori cu cineva langa tine. Nu are nicio legatura cu adrenalina rollercoaster-ului. E un zbor absolut linistit. Plutire. Te apropii de cladiri inalte, vezi de sus Larcomarul, zbori peste ocean si te intorci de unde ai plecat.


     Surferii. Desi nu e sezon - aici e miezul iernii (peruanii se infofolesc cu geci si fulare, desi la Lima sunt 22 de grade ziua, iar noaptea nu mai putin de 8) - pe surferi ii gasesti tot timpul calarind valuri. Isi fac incalzirea pe uscat, ies la apa si plutesc cateva secunde.


     Noaptea luam un circuit turistic. Ne duce la Circuito Magico de Agua - o serie de 9 fantani fiecare cu un design deosebit care ofera jocuri de culori si muzica si jeturi de apa. Nu sunt la nivelul celei din Barcelona, dar aici ai unele interactive. La una poti inainta spre centru ferindu-te de apa care porneste cand si de unde nu te astepti. Alta iti ofera posibilitatea sa treci pe sub arcuri de apa portocalii.


     Plaza de Armas. Absolut senzationala pe noapte. Singurul merit al spaniolilor cuceritori e arhitectura unor case coloniale si biserici - balcoane sculptate si catedrale ornate, palate, fantani, palmieri, totul luminat pentru poze.


      Museo de la Nacion. Intrare libera, ghid de 5$. Cladire enorma, betoane si sticla. Aflam chestii despre populatiile indiene preincase. Apoi despre incasi si pretuirea lor pentru Inti - zeul soarelui. La final mergem la ultimul etaj pentru o expozitie de fotografie si documente despre perioada '80-'00: Peru si miscarile teroriste. Nu am avut nici cea mai mica idee despre dimensiunea umana a tragediilor din acea vreme: si guvernul,si miscarile Sendero Luminoso sau Tupac Amaru au actionat la fel de murdar, singurii care au avut mereu de pierdut au fost campesinos din altiplano care si-au luat-o din toate directiile. Mii de victime inocente. Poze autentice din acele vremuri. Ghidul a avut dreptate: socant si dureros, dar peruanii par sa fi recuperat autentic o parte din trecutul lor recent. La noi inca e un gol.


SHARE:

No comments

Post a Comment

© Becerescu.ro. All rights reserved.
Blogger Template Designed by pipdig